Clauze abuzive la azilele de batrani

Caz real: o persoană în vârstă este internată într-un azil de bătrâni, iar conform clauzelor contractuale, pentru a rezilia contractul și a părăsi azilul, trebuie să anunțe în prealabil cu două săptămâni înainte. Cu toate acestea, persoana în cauză decide să părăsească azilul doar cu patru zile înainte de încheierea perioadei pentru care a plătit. Astfel, apare întrebarea dacă persoana poate fi obligată să plătească pentru cele două săptămâni suplimentare, în ciuda faptului că nu va mai beneficia de serviciile azilului.

În cazul descris, în care o persoană internată într-un azil de bătrâni dorește să rezilieze contractul cu doar patru zile înainte de expirarea perioadei pentru care a plătit, iar clauza contractului prevede o notificare prealabilă de două săptămâni pentru reziliere, există anumite aspecte care pot fi considerate în evaluarea abuzivității acestei clauze:

1. Dezavantajul consumatorului: Clauza care impune o notificare prealabilă extinsă de două săptămâni crează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților în detrimentul persoanei internate. În această situație, persoana internată ar fi obligată să plătească pentru un serviciu pe care nu dorește să-l mai primească pentru o perioadă prelungită, ceea ce este considerat drept un dezavantaj semnificativ pentru aceasta.
2. Inechitatea clauzei: Clauza care impune o notificare prealabilă extinsă doar în favoarea azilului și care nu permite persoanei internate să rezilieze contractul cu o notificare mai scurtă este considerată inechitabilă, deoarece creează un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților.
3. Interpretarea Directivei 93/13/CEE: Clauza trebuie evaluată în lumina cerințelor acestei directive europene privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.

Pe baza acestor aspecte, se consideră că clauza care impune o notificare prealabilă extinsă este considerată abuzivă în conformitate cu Directivele 93/13/CEE, deoarece creaza un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților în detrimentul persoanei internate.

Aspecte de care se poate ține seama în cazul de fata: în cazul în care persoana decide să părăsească azilul mai devreme și nu mai beneficiază de servicii, inclusiv de hrană, pe care ar fi plătit-o în mod normal pentru perioada respectivă, ar trebui să fie exclusă din calculul sumei pe care ar trebui să o plătească pentru perioada suplimentară. Astfel, dacă persoana a plătit deja pentru întreaga perioadă și decide să plece mai devreme, este rezonabil să nu mai fie obligată să plătească pentru serviciile pe care nu le mai primește.

In plus față de serviciile de hrană, pot exista și alte cheltuieli care pot fi excluse din calculul sumei pe care persoana trebuie să o plătească pentru perioada suplimentară. Acestea pot include:

Servicii de îngrijire personală: Dacă persoana nu mai beneficiază de îngrijire personală sau alte servicii de asistență, acestea ar trebui să fie excluse din calcul.

Servicii medicale: Dacă persoana nu mai primește servicii medicale sau de îngrijire medicală în timpul perioadei suplimentare, costurile asociate acestor servicii ar trebui, de asemenea, să fie excluse.

Alte servicii incluse în tariful de internare: Orice alte servicii sau facilități incluse în tariful de internare, cum ar fi activitățile recreative sau de divertisment, ar trebui să fie luate în considerare în evaluarea costurilor suplimentare.